În Raportul Departamentului de Stat american pe anul 2014 privind „Practici în materie de drepturile omului” se menționează că noul Cod Penal aplicat în România include o serie de inconsecvențe.
„În luna februarie, Guvernul a pus în aplicare un nou Cod Penal și un nou Cod de Procedură Penală în scopul reducerii numărului de cazuri trimise în instanță. Cu toate acestea, nu a efectuat o analiză a impactului măsurilor și nu a alocat resursele umane și instrumentele necesare implementării adecvate a codurilor. Codul de Procedură Penală permite arestul la domiciliu cu utilizarea dispozitivelor de monitorizare electronică, însă autoritățile nu au achiziționat încă astfel de dispozitive. De asemenea, noile coduri stabilesc diferențe între categoriile de judecători și functiile acestora: judecătorul de cameră preliminară, care analizează probele și moțiunile preliminare; judecătorul de drepturi și libertățti; judecătorul de caz, care, conform legii, trebuie să fie diferit de judecătorul de drepturi și libertăți. Cu toate acestea, unele instanțe nu au avut suficienți judecători pentru a separa funcțiile. Codul Penal include o serie de inconsecvențe. Amendamentele necesare remedierii acestora se aflau în dezbatere în Parlament”, se arată în Raportul Departamentului de Stat american.
Totodată, în document se menționează că în cursul anchetei și în rechizitorii procurorii pot dezvălui probe, inclusiv probe obținute în urma interceptărilor, iar în multe cazuri mass-media a prezentat aceste informații, în special în cazurile de coruptie, unii judecători plângându-se că mediatizarea excesivă a acestor cazuri i-a împiedicat pe inculpați să beneficieze de un proces echitabil.
„După intrarea în vigoare a noului Cod de Procedură Penală și ca urmare a unei decizii CEDO, Consiliul Superior al Magistraturii a elaborat un nou ghid de comunicare a magistraților cu presa, stabilind limite în cazul informațiilor pe care procurorii le pot dezvălui pe parcursul anchetei”, se mai precizează în raportul Departamentului de Stat american.
În același document se mai arată că, în general, Guvernul a respectat independența sistemului judiciar, însă nu a asigurat suficient personal, spațiu și echipament necesare pentru a permite sistemului judiciar să funcționeze rapid și eficient, ceea ce a dus la procese excesiv de lungi.
„Un raport al Comisiei Europene privind Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV), făcut public în luna ianuarie, menționa că, desi Guvernul a respectat Constituția și rolul și hotărârile Curții Constituționale, nu și-a respectat pe deplin angajamentul de a adopta măsuri anticorupție și de a proteja sistemul judiciar de atacuri”, mai menționează raportul pe anul 2014.